Ziua Culturii Romane

Ziua Culturii Române a fost marcată, miercuri, 15 ianuarie, și la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca prin o serie de activități deosebite desfășurate atât cu elevii din ciclu gimnazial cât și cu cei din ciclu liceal. O parte din aceste acțiuni au fost inițiate de profesoara de limba și literatura română Laodamia Oros care i-a provocat pe elevi, determinându-i să răspundă la întrebarea „Ce înseamnă cultura română pentru mine?”.

În cadrul Clubului de lectură „Citesc, deci exist” al colegiului, elevii din clasele a IX-a A și a XI-a G II au avut de realizat un eseu argumentativ după ce în urmă cu o săptămână profesoara de limba și literatura română Laodamia Oros le-a explicat ce înseamnă Ziua Culturii Române și după ce au purtat discuții despre ce înseamnă că aparțin culturii române într-o epoca a globalizării.

Liceenii au mai avut de memorat poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. „Am pornit de la poetul Mihai Eminescu și de la întrebarea <De ce Ministerul Culturii a ales ca Ziua Culturii Române să fie în data de 15 ianuarie?> deoarece considerăm că cultura originală și valoroasă românească se naște odată cu Eminescu. Și atunci nu este doar o sărbătoare a romantismului eminescian, a geniului eminescian, ci și a culturii române”, spune profesoara Laodamia Oros.

Totodată, elevilor din gimnaziu de clasa a VI-a le-a fost prezentată personalitatea poetului Mihai Eminescu. Profesoara Laodamia Oros le-a spus acestora ce înseamnă pentru ea apartenența la cultura română. „Am trecut prin istoria și cultura românească a ultimei sute de ani și le-am spus că pentru mine să aparțin culturii române mai înseamnă felul în care mă exprim, felul în care citesc, ce citesc, ce vorbesc”, afirmă profesoara Laodamia Oros. După modelul dascălului lor, elevii au trebuit să redea trei aspecte care să arate că aparțin culturii românești. „S-au exprimat excepțional, mult peste așteptările mele pentru niște copii de doisprezece ani raportându-se la familia lor”, mărturisește profesoara Laodamia Oros.

În final, a fost analizată ultima stofă a poeziei „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Le-au fost explicate metaforele „suflet românesc”, „tânără mireasă”, arătându-li-se că se face referire la România mică ca urmare a Micii Uniri din 1859, că Eminescu nu este doar un autor de poezie, ci și un om foarte implicat cultural și politic.