Înainte de a fi Luceafăr

Mihai Eminescu-cel mai mare poet român, mândria țării, ultimul mare romantic european etc. Asta ni se spune la școală de fiecare dată și atât știm despre o personalitate care ne reprezintă, un om de mare impact atât în cultura română cât și în cea universală.

  Mihai Eminescu este un reper în literatura română, un pilon ce stă la baza acesteia. Pentru mulți, însă, este doar un nume, niște opere în plus de învățat pentru bac. Având în vedere că astăzi,15 ianuarie,se aniversează 168 de ani de la nașterea lui, am decis să îl prezint în acest articol pe omul din spatele poetului Mihai Eminescu.

Copilul

Născut la 15 ianuarie în Botoșani, Mihail Eminovici are parte de o copilărie liberă; hoinărind prin păduri, băiatul dezvoltă o apartenență la natură. Legătura cu aceasta urmează să îi fie inspirație pentru unele din poeziile sale(“Fiind băiet păduri cutreieram”, “O, rămâi”, etc.).

La 16 ani, Mihail Eminovici debutează cu poezia “La mormântul lui Aron Pumnul”, scrisă după moartea mentorului său și își schimbă numele de familie în Eminescu.

Omul

Ajuns la București, lucrează ca sufleor la Teatrul Național, unde îl întâlnește pe I.L. Caragiale, urmând ulterior sa își continue studiile la Viena. Acolo urmează studii vaste, din domeniul filosofiei, istoriei, economiei și dreptului. Tot acolo o întâlnește pe femeia care avea sa ii aducă suferința în dragoste și căreia avea sa ii dedice inima: Veronica Micle.

Iubirea

 

 

 Veronica Micle l-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, când era deja căsătorită de 8 ani și avea doi copii. Relația celor doi amanți a rămas ascunsă până la moartea soțului Veronicăi în 1879.

Ulterior, cuplul trece printr-o serie de despărțiri și împăcări, din cauza distanței și a banilor de care duceau lipsă, dar și a geloziei poetului când auzea zvonuri legate de infidelitatea iubitei sale.

 

 

 

Inspirația

Mihai Eminescu a adoptat mare parte din romantismul occidental, admirând marii romantici europeni; începe chiar câteva piese de teatru, avându-l ca model pe William Shakespeare.  

Totodată, poetul se îndreaptă și către filosofie, o pasiune pe care și-a dezvoltat-o încă din anii studenției. Citește Kant, Platon, Schopenhauer, dar și filosofie din Orientul Mijlociu și studiază diferite religii pe care mai apoi le ilustrează în operele sale.

Sfârșitul

Bolnav cu tulburare maniaco-depresivă, Mihai Eminescu se stinge din viață la data de 15 iunie 1889 la sanatoriul de boli mintale al doctorului Șuțu din București. Există diferite teorii cu privire la moartea poetului. Cea mai controversată teorie este asasinarea acestuia prin intoxicație cu mercur, deși cea mai probabilă cauză este o infecție ce ar fi intrat în corpul sau printr-o rană.

Mihai Eminescu a fost înmormântat în capitală, la umbra unui tei din cimitirul Bellu. Deși a murit acum aproape 130 de ani, Mihai Eminescu trăiește veșnic prin mesajul pe care operele sale îl transmit.  

Inspirată de natură, iubire, filosofie, viață și multe altele, creația sa nu cunoaște timp sau durere, ea cunoaște cititori dornici să își lărgească orizonturile spre frumos.

Pentru mine, Mihai Eminescu reprezintă geniul unui popor, vocea naturii și veghetorul iubirii. Ceea ce respect cel mai mult la acest om, însă, este faptul că niciodată nu a contenit și nu a renunțat la țelurile sale, chiar dacă soarta nu a fost de partea lui. Consider că este un model pentru oricine dorește să se depășească pe sine și să lase ceva în urma sa.

 

„De-oi muri – își zice-n sine – al meu nume o să-l poarte

Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe,

De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri

Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!”

 

(Mihai Eminescu- Scrisoarea I)