first to flower, first to fall

toată lumea e sedată de frenezii, cântece moarte, vânătoare de aia și cealaltă și aur la 100 de lei gramul sau ce mai amanetați voi de la

geamul ăla cu autocolante cu moș crăciun și în loc de bună ziua dați

sărbători ferfeniță la toată lumea și

un an gol fericit,

întreaga lume e brusc spirt, cozonac, cord spart și rețete de fursecuri, dar colindătorii sunteți

tot

voi.

furați demi-secul de pe mese și mergem

mai departe de casa noastră, căci tata e beat și mama asta nu suntem siguri că-i a noastră și

pelinu-i lin ca linoleumul spălat în aghiasmă când

clipește de ziuă și noi tot n-am reușit să îi spunem taximetristului adresa de-acasă.

dar lasă

că banii ăștia-s bani și dacă au pământ pe ei, știi că

din valută au venit, deci în valută ne-ntoarcem ca și ei și

se cer mâini de plastic, ambalaj spastic de piele care cere inel.

desigur că voi fi soția ta, doar spune-mi timp de câți ani mă iei.

trage-mă departe de mine și aproape de rev-

elipsă, vezi ce lapsusuri ai când bei?

măcar spune-mi o stradă, că te duc unde bei.

scuze, anamneza pixului ____ te duc unde vrei.

te educ, te spăl în psalmul ăla care se citește vineri, deci

vii sau beri?

vezi că ăștia-s pantofii de ocazie,

nu vărsa vin pe ei, nu vărsa ce mănânci pe banii mei.

ei, dragi copii,

așa începe orice poveste de dragoste:

îl luați de prost? să mă ia el.

o luați deloc vastă? păi asta-nseamnă ne-vastă,

dar nervi n-am astă după-masă și

dacă încape în tabloul nostru anual, bine,

dacă nu, o băgăm sub masă că, știi,

câinele se bucură și dacă-i câine, și dacă-i nevastă.

ne pasă

nouă că eu n-o iubesc?

i-am cerut mâna, dragă pastore nu tot trupul, dacă-ți amintești.

era crăciun, eram rupt,

eram trup și soufle de ciuperci.

nu pune la suflet orice sunet din mine, că

așa n-are rost să mă căsătoresc.

mai știi viața aia din vâsc și ness?

da, până la luna de miere sau

luna de fiere cu cratere de vin.

da, era de la fericire – revin.

sărbători fermentate tuturor, unde mai bem?

unde mai merg?

îmi arde-un cântec vechi ca mobila alor mei în piept sau în trahee sau

spune tu, că doar ai terminat medicina, femeie.

ce crăciun de pomină, hai să

nu-l pomenim niciând, sau

povestim altul, că nu ne verifică dumnezeu oricum.

cei trei magi de la crâșmă au găsit ceva licăr pe-un fund de sticlă sau ce-au urmărit?

ezit să zic povestea, că nu-s prea creștin.

apropo, să nu uiți să întrebi gramul și la smirnă și tămâie, căci

nu doar cu aur au venit și

mi-am amintit că și anul trecut ne-au fraierit și

acum cumpărat un bețișor parfumat sau de urechi, oricum

ceva ce n-ar fi trebuit și

mama fie știe la fel de bine ca fiul ei, fie n-a primit cadou simțul olfactiv și

tata fie știe la fel de rău ca fiul său, fie e la fel de ipocrit.