Cum să treci peste problemele din adolescență

         Câteodată poate fi destul de dificil să comunicăm când vine vorba despre sentimentele noastre.

Sănătatea mintală nu e un subiect pe care îl abordăm cu mare lejeritate. Vorbim poate  cu prietenii apropiați, poate cu părinții, uneori poate și cu bunicii sau cu iubitul sau iubita. Și totuși la ce altceva ne-am putea aștepta când mersul la psiholog(să nu mai vorbim de medicul psihiatru) e încă un subiect tabu. Eu, cu toate că mi-am propus să fiu cât mai sinceră(măcar față de mine), mă simt câteodată depășită când vine vorba să vorbesc despre asta cu alte persoane.

În ultima vreme am auzit destul de multe despre “mental-health”, semn că lucrurile încep să se miște înspre bine.Chiar dacă  avem în vedere stigmatizarea socială care înconjoară  subiectul, nu putem să comparăm felul în care este privit de noi sau de părinții și bunicii noștri. Mentalitatea se schimbă, dar totuși subiectul e încă unul destul de sensibil.

brain_serotonin

Depresia-boala secolului

Auzim din ce în ce mai des sintagma “depresia e boala secolului”, ceea ce e adevărat. Numărul de persoane diagnosticate cu depresie crește de la an la an, numărul aproximativ de persoane fiind de 121 milioane. Alături de depresie printre cele mai comune afecțiuni este anxietatea.

Cu toții am simțit uneori că ne e frică, am avut emoții când am vorbit cu o anumită persoană sau în public, dar ce se întâmplă când aceste stări încep să preia încet, încet controlul și să intervină cu viața noastră de zi cu zi?

Ce se întâmplă cu mine?

 Senzația de panică te urmărește peste tot. Cobori scările și ai impresia ca toți ochii sunt ațintiți spre tine. Sunt atenți la  fiecare mișcare pe care o faci. La test te uiți la foaia goală de hârtie, aștepți subiectul. Îl citești și te gândești că nu e așa rău. Începi să scrii și pe măsură ce trece timpul, începi sa iți faci griji că nu o sa termini de scris, sau poate că nu știi să răspunzi la o întrebare. Sentimentul devine din ce în ce mai intens; te simți în pericol cu toate că nu se întâmplă nimic, te gândești la reacția părinților tăi, poate la ce vor spune colegii sau profesorul. Pe măsură ce frica preia controlul asupra ta, începi sa respiri tot mai des, simți că te sufoci, ai impresia ca te prăbușești, inima îți bate tot mai tare, iar zgomotele din jurul tău devin insuportabile. Nu știi ce se întâmplă cu tine. Probabil ai un atac de panică.

Înnebunesc?

Poate simți că nimic nu mai contează.Te simți gol pe dinăuntru, simți că ceva lipsește, dar nu știi ce. Școala e o pierdere de vreme. Ieșitul cu prietenii nu iți aduce nicio plăcere. De ce să mergi să vezi ultimul film Star Wars când poți să stai în pat toată ziua? Totul pare că se prăbușește în jurul tău și până și cel mai mic lucru necesită un efort uriaș. Statul în  sala de clasă e chinuitor. Râsetele colegilor te deranjează și tot ce îți dorești e să poți fi singur. Ori asta, ori nu mai simți absolut nimic, în afară de o stare de apatie.

Help?!

Ce am enumerat  mai sus sunt câteva semne ale anxietății și ale depresiei. Poate că ai reușit să te identifici  sau poate știai deja demult de asta și citești asta în căutarea unei soluții. Adevărul e că nu există o soluție, ci depinde de tine în primul rând să descoperi de ce ai tu nevoie. Nu există un algoritm pentru că fiecare din noi e diferit. Iar dacă ai un prieten într-o situație dificilă, nu e nevoie decât să îi fii alături, chiar dacă nu știi întotdeauna ce să îi zici. El sau ea are nevoie de tine.

Cum pot primi ajutor?

  • Știu că poate ați auzit ce am eu să vă spun, dar totul o să fie bine și  te asigur că nu e nimic în neregulă cu tine dacă ai nevoie de ajutor pentru problemele tale. Mersul la psiholog poate fi uneori dificil, în special dacă în familie există tensiuni. Un prim pas ar fi să apelezi la consilierul școlar și la diriginte(s-ar putea să fie mai înțelegători decât crezi) sau poți căuta sprijin la Centrul de Resurse pentru Adolescenți.
  •  Cu toate astea depinde doar de noi să învățăm din aceste momente și să găsim puterea interioară să trecem peste.